Epistola către Evrei

 ΠΡΟΣ ΕΒΡΑΙΟΥΣ

 

1: 1 Πολυμερῶς καὶ πολυτρόπως πάλαι ὁ Θεὸς λαλήσας τοῖς πατράσιν ἐν τοῖς προφήταις 2 ἐπ’ ἐσχάτου τῶν ἡμερῶν τούτων ἐλάλησεν ἡμῖν ἐν Υἱῷ, ὃν ἔθηκεν κληρονόμον πάντων, δι’ οὗ καὶ ἐποίησεν τοὺς αἰῶνας· 3 ὃς ὢν ἀπαύγασμα τῆς δόξης καὶ χαρακτὴρ τῆς ὑποστάσεως αὐτοῦ, φέρων τε τὰ πάντα τῷ ῥήματι τῆς δυνάμεως αὐτοῦ, καθαρισμὸν τῶν ἁμαρτιῶν ποιησάμενος ἐκάθισεν ἐν δεξιᾷ τῆς Μεγαλωσύνης ἐν ὑψηλοῖς, 4 τοσούτῳ κρείττων γενόμενος τῶν ἀγγέλων ὅσῳ διαφορώτερον παρ’ αὐτοὺς κεκληρονόμηκεν ὄνομα. 5 Τίνι γὰρ εἶπέν ποτε τῶν ἀγγέλων

Υἱός μου εἶ σύ, ἐγὼ σήμερον γεγέννηκά σε;

καὶ πάλιν

Ἐγὼ ἔσομαι αὐτῷ εἰς Πατέρα, καὶ αὐτὸς ἔσται μοι εἰς Υἱόν;

6 ὅταν δὲ πάλιν εἰσαγάγῃ τὸν πρωτότοκον εἰς τὴν οἰκουμένην, λέγει

Καὶ προσκυνησάτωσαν αὐτῷ πάντες ἄγγελοι Θεοῦ.

7 καὶ πρὸς μὲν τοὺς ἀγγέλους λέγει

Ὁ ποιῶν τοὺς ἀγγέλους αὐτοῦ πνεύματα,

καὶ τοὺς λειτουργοὺς αὐτοῦ πυρὸς φλόγα·

8 πρὸς δὲ τὸν Υἱόν

Ὁ θρόνος σου ὁ Θεὸς εἰς τὸν αἰῶνα τοῦ αἰῶνος,

καὶ ἡ ῥάβδος τῆς εὐθύτητος ῥάβδος τῆς βασιλείας αὐτοῦ.

9 ἠγάπησας δικαιοσύνην καὶ ἐμίσησας ἀνομίαν·

διὰ τοῦτο ἔχρισέν σε, ὁ Θεός, ὁ Θεός σου ἔλαιον ἀγαλλιάσεως παρὰ τοὺς μετόχους σου.

10 καί

Σὺ κατ’ ἀρχάς, Κύριε, τὴν γῆν ἐθεμελίωσας,

καὶ ἔργα τῶν χειρῶν σού εἰσιν οἱ οὐρανοί·

11 αὐτοὶ ἀπολοῦνται, σὺ δὲ διαμένεις·

καὶ πάντες ὡς ἱμάτιον παλαιωθήσονται,

12 καὶ ὡσεὶ περιβόλαιον ἑλίξεις αὐτούς,

ὡς ἱμάτιον καὶ ἀλλαγήσονται·

σὺ δὲ ὁ αὐτὸς εἶ καὶ τὰ ἔτη σου οὐκ ἐκλείψουσιν.

13 πρὸς τίνα δὲ τῶν ἀγγέλων εἴρηκέν ποτε

Κάθου ἐκ δεξιῶν μου

ἕως ἂν θῶ τοὺς ἐχθρούς σου ὑποπόδιον τῶν ποδῶν σου;

14 οὐχὶ πάντες εἰσὶν λειτουργικὰ πνεύματα εἰς διακονίαν ἀποστελλόμενα διὰ τοὺς μέλλοντας κληρονομεῖν σωτηρίαν;

 

PROS EBRAIOUS

 

1: 1 Polymerōs kai polytropōs palai ho Theos lalēsas tois patrasin en tois prophētais 2 ep’ eschatou tōn hēmerōn toutōn elalēsen hēmin en Huiō, hon ethēken klēronomon pantōn, di’ hou kai epoiēsen tous aiōnas; 3 hos ōn apaugasma tēs doxēs kai charaktēr tēs hypostaseōs autou, pherōn te ta panta tō rhēmati tēs dynameōs autou, katharismon tōn hamartiōn poiēsamenos ekathisen en dexia tēs Megalōsynēs en hypsēlois, 4 tosoutō kreittōn genomenos tōn angelōn hosō diaphorōteron par’ autous keklēronomēken onoma. 5 Tini gar eipen pote tōn angelōn

Huios mou ei sy, egō sēmeron gegennēka se?

kai palin

Egō esomai autō eis Patera, kai autos estai moi eis Huion?

6 hotan de palin eisagagē ton prōtotokon eis tēn oikoumenēn, legei

Kai proskynēsatōsan autō pantes angeloi Theou.

7 kai pros men tous angelous legei

HO poiōn tous angelous autou pneumata,

kai tous leitourgous autou pyros phloga;

8 pros de ton Huion

HO thronos sou ho Theos eis ton aiōna tou aiōnos,

kai hē rhabdos tēs euthytētos rhabdos tēs basileias autou.

9 ēgapēsas dikaiosynēn kai emisēsas anomian;

dia touto echrisen se, ho Theos, ho Theos sou elaion agalliaseōs para tous metochous sou.

10 kai

Sy kat’ archas, Kyrie, tēn gēn ethemeliōsas,

kai erga tōn cheirōn sou eisin hoi ouranoi;

11 autoi apolountai, sy de diameneis;

kai pantes hōs himation palaiōthēsontai,

12 kai hōsei peribolaion helixeis autous,

hōs himation kai allagēsontai;

sy de ho autos ei kai ta etē sou ouk ekleipsousin.

13 pros tina de tōn angelōn eirēken pote

Kathou ek dexiōn mou

heōs an thō tous echthrous sou hypopodion tōn podōn sou?

14 ouchi pantes eisin leitourgika pneumata eis diakonian apostellomena dia tous mellontas klēronomein sōtērian?

CĂTRE EVREI

1:1 Dumnezeu, după ce în multe rânduri și în multe chipuri a vorbit odinioară părinților noștri prin proroci, 2 în aceste zile din urmă ne-a vorbit prin Fiul Său, pe care L-a pus moștenitor al tuturor lucrurilor și prin care a făcut și veacurile. 3 El, fiind strălucirea slavei Sale și chipul persoanei Sale și susținând toate lucrurile prin cuvântul puterii Sale, după ce a ispășit prin Sine păcatele noastre, S-a așezat la dreapta Măririi în locurile înalte. 4 Fiind făcut cu atât mai presus decât îngerii, cu cât are prin moștenire un nume mai înalt decât al lor. 5 Căci căruia dintre îngeri i-a zis El vreodată: „Tu ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut?” (Și iarăși: „Eu Îi voi fi Tată, iar El Îmi va fi Fiu?” (este un citat care se referă la Solomon, fiul reglui David: El va zidi Numelui Meu o casă şi voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei lui. Eu îi voi fi Tată şi el Îmi va fi fiu. Versetul 16: Ci casa ta şi împărăţia ta vor dăinui veşnic înaintea Mea şi scaunul tău de domnie va fi întărit pe vecie. (2 Samuel 7:12-14, 16)) 6 (Dar iarăși, când aduce în lume pe Cel întâi născut, zice: („Și toți îngerii lui Dumnezeu să se închine Lui.” (nu există fraza în Vechiul Testament)))

7 Iar îngerilor le zice: Care face pe îngerii Săi duhuri, Și pe slujitorii Săi flacără de foc; 8 Dar Fiului: Tronul Tău, Dumnezeule, este pentru totdeauna și în veci, Și toiagul împărăției Tale este un toiag al dreptății. (textul ebraic are doar ”Dumnezeu”, fără sufixul ”-le”, care este tradus de evrei ca ”Tronul tău dat de Dumnezeu” JPS Tanakh)

9 Tu ai iubit dreptatea și ai urât fărădelegea; De aceea Dumnezeu, Dumnezeul tău, Te-a uns cu untdelemnul bucuriei mai presus de tovarășii tăi. (așa apare în Vechiul Testament și în unele texte vechi ale Noului Testament). 10 Și Tu, Doamne, ai pus la început temelia pământului, și cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale. 11 Ele vor pieri, dar Tu rămâi; și toate se vor învechi ca o haină, 12 Și le vei face sul ca pe un veșmânt, și ca o haină se vor schimba; dar Tu ești același și anii Tăi nu se vor termina. (acest psalm, din care este citat, nu este un psalm mesianic, care s-ar putea aplica Fiului) 

13 Dar căruia dintre îngeri i-a zis El vreodată: „Șezi la dreapta Mea, până când voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale?”

14 Nu sunt ei toți duhuri slujitoare, trimise să slujească celor ce vor moșteni mântuirea? (semnele din paranteze, arată că acest capitol a fost prelucrat și îmbogățit cu elemente textuale, care nu au existat în textul autograf)